Sindromul zilei de luni

Posted: 11-07-2014 by admin

„Maine este luni, nu imi vine sa cred. Iar trebuie sa merg la serviciu. Ce bine ar fi daca nu ar exista ziua de luni.” Iata adevaratele motive pentru care gandim asa.

Sindromul zilei de luni se poate traduce de fapt prin: “nu imi place ceea ce fac”, “nu imi suport colegii”, “m-am saturat sa muncesc pe atat de putini bani”, “de cand muncesc aici m-am ales cu dureri ingrozitoare de cap si de spate”.

Toate aceste afirmatii nu arata decat sentimentul neimplinirii. Iar neimplinirea vine in urma unor asteptari neindeplinite sau nerealiste.

Odata cu angajarea, indiferent daca este la locul potrivit sau nu, vine si responsabilitatea executarii unui program de lucru zilnic. Aici putem identifica o mare problema a societatii de azi, si anume managementul facut pe genunchi.

Acest tip de management genereaza urmatoarele probleme: lucru foarte mult peste program, supraincarcarea cu task-uri, salarii neadecvate (salariu foarte mic in raport cu activitatea efectuata sau salariu foarte mic in raport cu propriile nevoi).

Important este pentru toti cei care sufera de sindromul zilei de luni sa descopere cu adevarat de ce li se pare aceasta zi atat de urata. Sa se uite la un copil care se trezeste lunea cu gandul la joaca, si sa se gandeasca de ce pentru acesta nu exista nicio diferenta intre ziua de luni si oricare alta zi a saptamanii.

Sindromul zilei de luni nu este decat un semnal de alarma pe care ni-l tragem singuri, sau pe care creierul il trage atunci cand nici macar cafeaua nu ne mai trezeste, si care trebuie evaluat pentru a putea fi rezolvat.

Poate ascunde o depresie, un plan de viata esuat, o afectiune medicala sau o problema de suflet. Viata este minunata si merita traita din plin pentru a ne bucura de toate lucrurile frumoase din jurul nostru.


Sursa : wall-street.ro