psiholog bucuresti

Psihologie: Cât de mult ești dispus să “sacrifici” în numele relației?

Posted: 14-01-2021 by admin

psiholog bucuresti

Foarte multe persoane vin la cabinet pentru terapie individuală sau de cuplu pentru că au senzația că nu mai pot continua o relație. Simt că sunt la capătul puterilor și își pun problema dacă mai pot sau mai are rost să facă concesii în măsură în care tot ce au făcut până la acel moment le-a adus doar nefericire și suferință.

de psihoterapeut Constantin Cornea

Generalizând, putem vorbi despre anumite sacrificii ce pot crea răspântii greu de depășit sau, mult mai rar, experiențe ce pot duce la întărirea acelui cuplu. În acest sens, la capitotul „sacrificii”, putem enumera:

1. Înșelatul. Este elementul care poate pune la grea încercare viața unui cuplu. Sunt parteneri/e care se pot face că nu văd un astfel de aspect sau parteneri/e care nu își mai pot lua gândul de la el, considerând că nu vor putea trece niciodată peste un astfel de eveniment. Cu ajutorul terapiei de cuplu și individuale, se pot depăși evenimentele de acest gen în măsură în care cel care înșală își poate asuma greșeala, promițând că nu o va mai face, dar și un mod prin care poate încerca să își răscumpere greșeala. Iar cel care se consideră înșelat își poate depăși stările date de aflarea acestei vești cum ar fi: depresie, anxietate, atacuri de panică, încercând ulterior să își reclădească propria stimă de sine, dar și încrederea în partener.

2. Lipsa de implicare emoțională este una dintre cele mai întâlnite probleme la cuplurile din ziua de azi. Comunicarea afectivă, exprimarea emoțiilor, tandrețea, mângâierile, gesturile de dragoste, ascultarea activă, tind să fie înlocuite de descărcarea frustrărilor, jigniri, amenințări, învinuiri sau chiar lipsa de comunicare. Din nou, prin terapie de cuplu, se poate consolida o formulă corectă de comunicare afectivă în care ambii parteneri să se considere mulțumiți și satisfăcuți.

3. Lipsa de implicare financiară. De multe ori, doar unul dintre parteneri duce greul financiar sau ambii pot fi încărcați de datorii, fără să mai întrezărească luminița de la capătul tunelului. Poate fi nevoie de un plan simplu în care fiecare să își prezinte nevoile într-un mod echitabil pentru ca ulterior să se poată concepe un plan de implicare corectă a ambilor parteneri.

4. Lipsa de implicare în activități (casnice, legate de copii). Suntem de multe ori tributarii modului de creștere și educației în care femeia trebuie să le facă pe toate cele legate de casă sau copii sau că dacă un barbat a dus gunoiul înseamnă că a facut curat în toată casa. În ziua de azi, femeia nu mai este casnică. Deci, în consecință, în privința treburilor legate de casă și copii, sarcinile ar trebui distribuite în așa mod încât ambii parteneri să fie implicați aproximativ egal, pentru bunul mers și buna înțelegere în cuplu.

5. Lipsa de satisfacție sexuală. Peste 95% dintre cupluri au o frustrare legată de viață sexuală după primii 2, 3 ani. Comunicarea dorințelor sexuale ar trebui să reprezinte un mod prin care cei doi își pot exprima dorințele și stările, putând ajunge la un acord ce le poate aduce satisfacția mult dorită. În acest sens, terapia de cuplu poate face adevărate minuni.

6. Lipsa de implicare socială. Partenerii nu mai au timp de hobby-uri, de întâlniri cu prietenii, de plimbări în parc sau de vizite la familia de origine. Pentru a reuși să restabiliți o bună implicare nu este nevoie de niciun sacrificiu, doar de o comunicare mai bună. Și aici terapia de cuplu este indicată.

7. Lipsa de implicare sau sprijin profesional. De multe ori, remarc în terapia de cuplu frustrările exprimate de cei doi legate de faptul că se consideră neîndreptățiți în privința a cât muncesc. Cuplul ar trebui să reprezinte o echipă în care cei doi se sprijină și motivează reciproc.

8. Adicțiile (alcool, droguri, jocuri de noroc) sunt cele care pun la grea încercare nervii și răbdarea partenerilor. Recomandarea o reprezintă terapia personală (sau internarea ori medicația în cazurile grave) a persoanei adictive și consilierea celeilalte.

Am rezumat mai sus, pe scurt, principalele “sacrificii” pe care le cere uneori viața de cuplu, la care se ajunge uneori din neștiință sau pur și simplu din neputință. Indiferent de elementele enumerate în care vă regăsiți, recomandarea o reprezintă terapia de cuplu. Uneori poate fi nevoie de un martor extern, corect și neimplicat emotional care, având la bază tehnici de negociere, vă poate ajuta să vă exprimați frustrările sau nemulțumirile într-un mod prin care, după o perioadă, să puteți negocia corect, obținând ceea ce vă doriți și meritați fără a mai fi nevoie să faceți concesii.

Sursa: garbo.ro