Temele ajuta elevul sa isi insuseasca anumite informatii care ii pot dezvolta memoria, cultura, anumite talente sau chiar un stil de viata.
Perspectiva psihologica cea mai eficienta este reprezentata de primele modele de scoli: Academia lui Platon sau Liceul lui Aristotel. Astfel parintele poate deveni un pedagog, aratandu-i copilului in ce consta procesul de invatare, dar si modul in care se pot rezolva temele pentru acasa intr-un mod placut.
Conform scolilor mai sus amintite, cel mai important aspect in cadrul invatarii este reprezentat de povestire. Astfel, parintele il poate provoca pe elev sa citeasca lectia si apoi sa povesteasca ce a inteles. Pentru ca orice tema are la baza o lectie predata, dar nu intotdeauna inteleasa de elev.
Inca de la primele teme este bine sa se tina cont de cateva elemente:
- Atmosfera de acasa, modul in care parintii comunica intre ei fiind extrem de important.
- Parintii trebuie sa aiba aceeasi viziune despre ce si cum trebuie sa faca sau sa invete copilul. Daca ei nu cred in aceleasi valori si se cearta pe ce crede fiecare a fi important, asta duce la dezechilibrul copilului, dar si la scaderea rezultatelor scolare.
- Adictiile. Sa fim atenti daca avem tendinta sa consumam alcool, tigari, medicamente, ca aceste comportamente vor fi apoi imitate de copil.
- Prietenii. Sa avem grija tot timpul cu cine se imprieteneste copilul nostru, pentru ca poate avea prieteni de la care sa invete lucruri frumoase sau poate nimeri in grupari cu accent antisocial si el poate deveni o victima.
- Recompensele sa fie in concordanta cu rezultatele lui.
- Camera sa fie aerisita, elevul sa aiba un birou special pentru teme si doar pentru lucru, scaunul sa fie foarte comod.
- Postura de lucru trebuie corectata tot timpul pana cand devine obisnuinta
- Sa se stabileasca un orar de lucru, tinandu-se cont de varsta copilului, pentru a nu-l sufoca sau sa ajunga sa urasca temele. Astfel un prescolar poate sta intre 30 min si maxim 2 ore la lectii.
- Atmosfera sa fie una calma, fara galagie, pentru ca scolarul sa se poata concentra exclusiv la teme.
- Verificati orarul si asigurati-va de faptul ca nu se sare peste anumite lectii sau materii. Astfel copilul poate internaliza inca de mic faptul ca tot ceea ce se invata la scoala este important.
- Cautati sa descoperiti cat de timpuriu posibil care sunt abilitatile native ale copilului. Daca de exemplu are o inteligenta logic-matematica laudati-l pentru usurinta cu care se descurca la temele de matematica. Laudand-ul pentru ceea ce face cu usurinta il puteti apoi incuraja sa se descurce si la teme pentru care nu are o abilitate nativa. Astfel ii stimulati stima de sine care este extrem de importanta daca vrem sa avem un copil echilibrat.
Deasemenea sa nu uitam ca rezultatele scolare tin de tot universul copilului. Si din acest motiv trebuie sa mai tinem seama si de urmatorii factori:
- somnul (ora de culcare, calitatea si cantitatea somnului)
- alimentatia (in functie de greutate si inaltime sa aveti grija sa se alimenteze corect, este important ce, cat si cum mananca, sa nu se joace, sa nu se uite la televizor in timp ce mananca)
- joaca (indiferent de ceea ce ni se cere de la scoala sa nu uitam ca cel mic trebuie sa se bucure de copilarie, iar asta se intampla daca ii oferim posibilitatea de a se juca. Pentru ca joaca este principala ocupatie a copilului. Si scoala ar trebui privita ca o joaca pentru a invata cu mai multa usurinta)
- sportul. Daca ne dorim un copil sanatos, viguros, cu un tonus psihic si fizic puternic, trebuie sa il incurajam sa faca un sport. Putem alege inotul care il ajuta sa se dezvolte fizic foarte armonios, dar il poate scapa si de frica de apa. Sporturile de echipa il pot invata sa isi descopere locul in societate, sa imparta cu ceilalti, sa formeze o mica familie alaturi de coechipieri pentru a obtine rezultate bune.
- socializarea (prietenii mai mari ii ofera sansa de a gasi un model sau de a afla informatii interesante peste nivelul lui de varsta, iar cei mai mici ii pot fi “cobai” pentru ca poate exersa cu ei ceea ce a aflat de la prietenii mai mari)
- hobbyu-rile (incurajati-l sa aiba un hobby, pentru ca unul sau mai multe hobby-uri pot reprezenta tot atat de multe sanse de a refula atunci cand este trist sau abatut).
Pe langa cele enuntate mai sus, mai putem adauga doua variante prin care parintele preia rolul de pedagog sau lasa aceasta indeletnicire in seama cuiva de profesie, asigurandu-ne astfel ca temele sunt facute la timp si bine.
Daca parintele doreste sa ajute personal, subliniez importanta dialogului parinte-copil. Acesta este valabil in situatia in care parintele are timpul necesar, dar si cunostintele potrivite pentru a putea ajuta cu adevarat. Copilul citeste lectia, povesteste ce a inteles si apoi tot el va citi enuntul temei ce urmeaza a fi rezolvata, plecand de la lectia astfel insusita.
Indrumatorul extern.
Acesta este angajat pentru a ajuta elevul la teme. Fiind profesionist, este bine sa fie lasat sa isi impuna stilul de lucru, fiind eventual evaluat dupa rezultatele copilului. Aceasta varianta poate fi utila daca parintii nu au timp sau sunt depasiti de nivelul lectiilor elevului.
Daca nu exista nici una din variantele de mai sus, pentru ca parintele nu are timp sau cunostinte pentru a ajuta copilul, ori nu isi permite angajarea unei persoane specializate, nu-i ramane decat sa tina cont de tot ceea ce am descris a fi elemente interne si externe universului copilului, pentru ca acesta sa aiba macar mediul propice pentru invatare.
In incheiere, putem spune ca un copil reprezinta o responsabilitate imensa. De aceea, atunci cand vorbim de procesul lui de dezvoltare trebuie sa tinem cont de faptul ca noi insine si comportamentele noastre pot reprezenta repere bune sau rele de dezvoltare a copilului.
Deasemenea sa avem o relatie apropiata cu propriul copil dar si cu invatatorul sau profesorii pentru a sti tot timpul ce se intampla cu el si cu rezultatele lui. Trebuie deasemenea sa il laudam pentru ceea ce face bine, dar sa ii si atragem atentia atunci cand greseste. Pentru ca un copil sanatos si echilibrat creste intr-o familie unita si iubitoare.
Autor: Psiholog Constantin Cornea
Publicat in CSID