Valorile societății, atunci când vorbim despre sexualitate, au aspecte care țin de cultură socială și educație prin care individul încearcă să își înțeleagă trăirile sexuale și modul acceptabil prin care se poate manifesta. În România, la baza culturii sociale a stat Biserica ce a impus anumite dogme, pentru că actul cultural în masă a apărut mult mai târziu.
În societățile mai dezvoltate, cultura, filosofia, știința, arta au apărut cu câteva secole înainte de nașterea lui Iisus. În Antichitate, în Grecia putem vorbi de Academia lui Platon (aprox. 387 î.Hr) și Liceul lui Aristotel (334 î.Hr). În Imperiul Roman, pregătirea se făcea în Pandidakterion, fondată de Împăratul Teodosius în Constantinopol în 425 d.Hr, unde se studia drept, medicină, aritmetică, geometrie, astronomie, retorică, filosofie, muzică.
În România, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fondat abia în 1860 Universitatea din Iași. Pentru că România a fost o țară mică, divizată și mai mereu sub ocupație, știința și cultura au fost mai degrabă apanajul Bisericii. Așa am devenit o societate mai puritană, cu părți bune, dar și mai puțin bune.
În concluzie, putem spune că acest puritanism a transformat sexualitatea în subiect tabu. Însă putem cu toții remarca faptul că, odată ce internetul și mass-media au oferit informații legate de viața sexuală, deschiderea indivizilor a devenit din ce în ce mai mare.
Astfel, putem spune că subiectele legate de viața sexuală în ziua de azi au legătură și cu vârsta indivizilor. Dacă vorbim despre persoanele trecute de 60 de ani, în marea lor majoritate vor considera acest subiect încă tabu. Dacă discutăm cu adolescenții din ziua de azi, vom remarca faptul că sunt mult mai deschiși în a vorbi despre ceea ce simt, dar și mult mai informați.
Din perspectivă psihologică însă, actul sexual are legătură cu dorința instinctuală a individului, apoi cu modul de manifestare (fantezii, fantasme) și, nu în cele din urmă, cu bolile ce se pot dezvolta în cazul în care individul nu își poate trăi dorințele (tulburări de natură sexuală: frigiditate, anorgasmie, tulburări erectile, ejaculare precoce etc.).
Ce putem face pentru a depăși elementele tabu impuse de societate?
În primul rând, ar trebui să mergem să consultăm un specialist sexolog sau psiholog, pentru a înțelege dacă ceea ce simțim și ne dorim din perspectivă sexuală are legătură sau nu cu normalitatea. Mai apoi, putem dezvolta subiectul, înțelegând care pot fi comportamentele normale dar și modul prin care putem comunica partenerului/ei ce ne dorim și cum ne putem considera cu adevărat satisfăcuți de viața sexuală.
Este important să apelăm la un specialist dacă avem anumite semne de întrebare, din 3 motive:
Ce îmi doresc este normal? Oare am o imaginație prea bolnavă? Îmi poate îndeplini cineva toate dorințele fără să mă judece? Cum îmi dau seama dacă am o boală care mă face să îmi doresc anumite lucruri sau ceea ce îmi doresc este normal?
Cum obțin ceea ce îmi doresc? Dacă dorințele mele sunt normale, dar partenera/ul nu consideră același lucru, ce pot să fac? Renunț la ce îmi doresc? Îl/o forțez să îmi ofere ceea ce îmi doresc? Sau îmi caut o altă persoană mai „deschisă la minte”?
Am nevoie de ședințe de terapie sexuală pentru cuplu? De foarte multe ori, poate fi nevoie de un specialist pentru ca partenerii să poată discuta normal despre valorile, normele, ritualurile sau dorințele care țin de viața sexuală. Astfel se pot armoniza și își pot trăi cu adevărat viața din perspectivă sexuală.
Sexul poate reprezenta o bucurie sau un blestem. Dacă găsim forma potrivită de comunicare, dar și partenerul/a potrivit/ă, putem avea o viață sexuală împlinită.
În caz contrar, putem dezvolta o seamă întreagă de tulburări: sexuale (anorgasmie, frigiditate, tulburări erectile), tulburări ale somnului (insomnie, coșmaruri), alimentare (anorexie, bulimie, alimentație obsesiv compulsivă, obezitate), depresie, anxietate, atacuri de panică.
Autor: Psiholog Constantin Cornea
sursa: csid.ro