In psihologie, gandurile ce atrag intamplari se denumesc „profetii auto-implinite”. In 1928, sociologul W. I. Thomas a vorbit primul despre acest fenomen, afirmand: „daca oamenii definesc situatiile ca fiind reale, acestea sunt reale in consecintele lor”.
Plecand de la ideile lui Thomas, un alt sociolog american, Robert K. Merton, a inventat termenul de profetie care se implineste pe sine. El spunea ca o credinta sau o asteptare, corecta sau incorecta, ar putea aduce un rezultat dorit sau asteptat.
Merton da un exemplu in cartea lui, „Teorie sociala si structura sociala”, in care mai multi oameni pot crede ca banca la care ei au depus bani urmeaza sa dea faliment si merg toti pentru a si-i retrage. Nicio banca nu are in numerar toate sumele subscrise, astfel incat, toate acele retrageri vor duce la falimentul bancii. El incheie spunand: „profetia prabusirii a dus la implinirea proprie”.
Tot legat de profetiile auto implinite, mai exista doua efecte descrise in literatura de specialitate: efectul Pygmalion si efectul Oedip.
Efectul Pygmalion se refera la faptul ca, atunci cand o persoana are asteptari de la o alta, isi schimba propriul comportament in conformitate cu propriile asteptari. Iar obiectul asteptarilor isi schimba de asemenea comportamentul ca si rezultat.
Denumirea de efect Pygmalion vine din mitologia greaca si se refera la povestea dintre Pygmalion si Galateea. Pygmalion era un sculptor foarte talentat, ce a creat statuia unei femei incredibil de frumoase, de care a ajuns sa se indragosteasca.
Apoi, el se roaga cu disperare de zeita Afrodita, zeita iubirii, sa ii inzestreze cu viata statuia, iar aceasta o face. Astfel, efectul Pygmalion incearca sa explice de ce toate relatiile noastre, pot fi profetii care se autoimplinesc.
In 1960, a fost realizat un experiment de Rosenthal si Jacobson prin care au demonstrat faptul ca asteptarile profesorilor de la elevi pot influenta rezultatele acestora, independent de talentul sau inteligenta acestora.
Filosoful Karl Popper a numit profetia care sa implineste pe sine Efectul Oedip facand referire tot la o legenda greaca.
In aceasta legenda, tatal lui Oedip, care era un rege din Teba pe nume Laios, este avertizat intr-o zi ca fiul sau il va ucide. Pentru a evita soarta, el decide sa isi abandoneze copilul, lasadu-l sa moara.
Insa Oedip este gasit de niste parinti care il adopta. Cand va creste, el va merge sa consulte Oracolul din Delfi si afla ca destinul sau era sa isi ucida tatal si sa comita un incest cu mama sa.
Auzind acestea, el decide sa isi paraseasca familia pentru a evita acea prezicere. Mai tarziu, ajunge sa isi omoare tatal biologic (fara a sti acest lucru) intr-o lupta si sa se casatoreasca cu sotia celui ucis. Astfel profetia se implineste, el omorandu-si tatal si casatorindu-se cu propria mama.
Tot legat de profetii autoimplinite putem aminti de efectul Placebo sau de efectul Nocebo.
In concluzie, putem spune ca impactul credintelor si al asteptarilor noastre ne pot crea propria realitate. Astfel, daca o persona are o stima de sine scazuta si se indoieste in permanenta de ceea ce poate realiza, poate ajunge sa se autosaboteze, ajungand sa creada si mai putin in sine.
Cunoscand toate cele enuntate mai sus, putem spune faptul ca avem nevoie sa privim viitorul cu speranta dar si conform unui plan. Daca avem o strategie prin care sa putem obtine tot ceea ce ne dorim de la viata si o punem in aplicare, inseamna ca ne folosim de tot ceea ce stim despre profetiile autoimplinite si le folosim pentru a ne atinge dezideratele.
In fond, noi ne putem construi viata pe care ne-o dorim, daca planurile noastre sunt concrete si au la baza solutii potrivite.
Autor: Psiholog Constantin Cornea
Sursa : business24.ro