O relaţie extraconjugală poate însemna sfârşitul unei relaţii sau o poate consolida. Cu toate că pentru unul dintre parteneri poate reprezenta o traumă, specialiştii cred că acest episod poate fi uitat, asa dacă cei doi impart multe amintiri frumoase.
Pot trece peste aventura partenerului? Dacă da, cum? Cum mai pot dormi cu el, cum mai pot face dragoste, cum mai pot crede în ceea ce spune? Oare se mai poate vorbi despre dragoste dupa o aventură extraconjugală? Acestea sunt doar o parte dintre întrebările care bântuie o femeie înşelată.
În primul rând, asigură-te că este adevărat! De multe ori, scenariile sunt doar speculaţii ale “prietenilor binevoitori”. Ori vorbim de o relaţie pe cale să se înfiripe, dar în care nu s-a trecut încă la fapte. În acest caz, încă putem reacţiona, iar asta fără să ne simţim înşelaţi în adevăratul sens al cuvântului.
Confruntă partenerul cu dovezile. Dacă ai găsit probe palpabile, cum ar fi fotografii, martori, înregistrări, ori ai văzut chiar tu cu ochii tăi, încearcă să vorbeşti cu el.Confruntarea nu trebuie să fie însă ultimativă, dramatică, cu plânsete şi urlete, sau cu copiii de faţă, acolo unde există. Încercaţi, indiferent de ceea ce simţiţi, să purtaţi o discuţie pe un ton moderat. Asta vă poate ajuta personal, dar sau îl poate face să recunoască, ori să încerce să motiveze gestul. În funcţie de această discuţie, puteţi hotărî dacă mergeţi sau nu mai departe.
Nu includeţi copiii, familia de origine sau prietenii în discuţiile voastre. Este posibil să vă hotărâţi să treceţi peste nefericitul eveniment, iar cei implicaţi să nu o poată face. În general, familia de origine nu uită greşeala partenerului, aproape niciodată. Prietenii vor avea tendinţa să ţină cu una dintre părţi, iar mai apoi să vă fie greu să mai constituiţi acelaşi cerc de prieteni. Pe scurt, dacă îi implicaţi, vă puteţi pierde prieteni, vă puteţi traumatiza copiii şi propria familie, iar asta nu ajută pe nimeni.
Dacă aspectele pozitive care vă unesc vă ajută să treceţi peste dramă, nu mai priviţi înapoi. Încercaţi să reluaţi relaţia cu tot ce a fost bun în anii din urmă şi bucuraţi-vă de viaţă. Trataţi legătură cu mai multă grijă, responsabilitate, sentimente frumoase, gesturi de dragoste. Ieşiţi cu prietenii, mergeţi la spectacole, la filme, în vacanţă”, spune psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.
Evenimentul respectiv poate să constituie doar o repornire a relaţiei într-o direcţie mult mai bună, care să nu mai lase loc evenimentelor nefericite.
“Dacă consideraţi că nu puteţi trece peste aventura partenerului, pentru că nu mai puteţi avea încredere în el, sau pentru că nu îl mai iubiţi, ori nu vă mai simţiţi iubită, căutaţi să redescoperiţi bucuria de a trăi, indiferent de cât de neagră este realitatea. În fond, aţi avut o viaţă şi până să vă căsătoriţi. Asta înseamnă că există viaţă şi după despărţire. Uneori, poate fi chiar mai bună. Nu de puţine ori am văzut persoane mai dispuse să fie singure decât singure în cuplu.
O despărţire nu înseamnă sfârşitul, ci un nou început. Aşa cum tu te simţi singură, dezamăgită şi înşelată, cu siguranţă există cineva ca tine care trece prin aceleaşi stări, ori care nu a descoperit încă plăcerile vieţii de cuplu. Nu uita să ridici capul, pieptul înainte şi redescoperă-ţi sexualitatea!’’, adaugă specialistul.
Divorţul de partener nu trebuie să însemne însă şi divorţul de copil. “După despărţirea soţilor, cel mai greu subiect este reprezentat de copii. Aceştia tind să fie folosiţi în timpul certurilor până la divorţ, iar mai apoi sunt înveninaţi împotriva celui care a greşit. De aceea, este important să nu uitaţi un lucru esential. Chiar dacă nu mai este soţia sau soţul vostru, mama sau tatăl copiiilor rămâne toată viaţa. Încercaţi să faceţi ceea ce puţin reuşesc, iar asta datorită orgoliului, mândriei, setei de răzbunare. Deşi nu mai formaţi un cuplu, rămâneti părinţi uniţi şi iubitori. Totul ţine de voi şi de cât de mult vă doriţi să vă trăiţi frumos. Dacă partenerul v-a înşelat, asta nu înseamnă că nu vă mai iubeşte. Dacă credeţi asta, căutaţi persoana care să vă iubească. Nu există două jumătăţi perfecte. Jumătăţile perfecte se creează”, mai spune psihoterapeutul Constantin Cornea.
Autor: Psiholog Constantin Cornea
Sursa : gandul.info