Am denumit acest sindrom, sindromul Mimozei, tocmai pentru modul ciudat în care poate ajunge un anumit bărbat să se comporte din punct de vedere sexual, în situația în care se simte traumatizat de anumite comportamente ale partenerei.
Știu că poate părea greu de înțeles sau poate vă gândiți că nu sunt foarte multe situații de acest gen, însă, în ultimii ani am văzut mai mulți pacienți care se pot încadra în acest nou concept de sindrom al Mimozei.
În primul rând este important să specific faptul că bărbații care ajung să sufere de acest sindrom nu sunt obligatoriu bărbați slabi. Sau mai bine spus, nu sunt genul denumit de societate în general, a fi un bărbat slab. Din contră! Pot fi bărbați care în societate sunt foarte puternici, au realizat o grămadă de lucruri, sunt oameni de succes, au bani, carieră, și aparent, par că nu au nici o problemă. Sunt mai degrabă văzuți ca și bărbați care sunt obișnuiți cu succesul. Bărbați care pot cuceri orice femeie, pentru că au curaj să intre în vorba cu oricine și pot spune exact ceea ce consideră că vrea acea persoana să audă, pentru a o cuceri. De asemenea și din perspectiva carierei sau a banilor, acești bărbați sunt adevărați vânători care își propun anumite scopuri pe care le ating folosindu-se de o gamă variată de tactici sau comportamente.
În dormitorul conjugal însă, comportamentul lor lasă mult de dorit. Partenerele lor, furate de rolul jucat de aceștia în societate, își pot imagina că vor avea un adevărat armăsar pur sânge în pat. Însă, destul de devreme în relație aceștia încep să se comporte ciudat.
Nu vor să facă sex cu lumina aprinsă, nu se dezbracă complet, actele sexuale sunt unul pe lună sau chiar unul pe an, actul sexual ține foarte puțin, iar partenerele lor se simt dezamăgite. Unele cred că au ele o problemă că nu îl provoacă îndeajuns. Iar altele se gândesc că de fapt, partenerul lor este gay, însă nu poate recunoaște asta nici față de el însuși, cu atât mai puțin în fața lor.
Inițial, cele două piste par valide, lipsa de provocare a partenerelor sau faptul că bărbatul respectiv este gay. Însă, odată ce începem procesul terapeutic, fazele prin care trece bărbatul care suferă de sindromul Mimozei sunt foarte interesante.
În prima fază, acesta bravează extraordinar de mult. Încearcă să impună terapeutului modul lui de gândire, ducând discuțiile doar în zone în care se simte confortabil. Poate părea narcisic sau chiar psihopat, pentru că subiectele dezbătute trebuie să fie doar despre el și despre realizările lui. Un terapeut lipsit de experiență, poate cădea ușor în plasa de a pune un diagnistic greșit, bazandu-se pe modul de exprimare, cât și pe elementele descrise de pacient.
Sondând însă terenul mai mult, după o perioadă, cortina se ridică încet, încet, și descoperim un individ temător, traumatizat de experiențele copilăriei, lipsit de iubire sinceră, de sprijin, acesta învață să joace un rol care să îi aducă succesul. Și îi iese foarte bine, rămânându-i acest călcâi al lui Ahile, pe care încearcă cu obstentație să îl ascundă.
Abia după ce începe să recunoască propriile traume care au dus la formarea unui scut foarte puternic care de fapt, i-a adus succesul, poate renunța la acesta pentru a vorbi despre sine. Rolul partenerei de asemenea este foarte important. Foarte multe dintre acestea nu reușesc să vadă dincolo de scut, nici măcar când partenerul îl lasă jos. Iar asta complică inițial dinamica terapiei de cuplu.
După o perioadă, dacă se respectă două condiții simple, partenerul să renunțe la scut și partenera să înceapă să îl vadă pe acesta dincolo de rolul jucat în societate, dinamica cuplului din perspectiva sexuala și nu numai, se îmbunătățește foarte mult, făcându-i pe cei doi să se bucure într-adevăr de viață.
Cum se comportă un bărbat cu sindromul Mimozei:
–în societate
• arogant în societate
• dispus să lupte cu oricine pentru a se impune
• pare că nu îl sperie nimeni și nimic
• conduce agresiv
• se comportă agresiv cu angajații și mermbrii familiei
• are puțini prieteni datorită aroganței
• pare că în orice relație este interesat doar de câștig, folosindu-se de oricine doar atât cât are nevoie pentru că, ulterior să renunțe fără nici o urmă de regret
• vorbește despre sex și lasă senzația că poate face sex oriunde cu oricine
• lasă senzația că are mai multe partenere sexuale
–în familie:
• este rece, arogant, vorbește de sus
• vrea să își impună punctul de vedere mereu
• nu știe să își exprime afecțiunea, dragostea
• nu face gesturi de iubire decât rar iar acestea de obicei constau în cadouri
• are reguli pentru el și pentru ceilalți membrii ai familiei pe care vrea să le impună cu orice preț
• nu se implică sentimental și afectiv în viață de cuplu
• implicarea lui pare să fie doar financiară
–în pat:
• este distant
• pare mereu pus pe fugă
• nu îi place să atingă sau să fie atins
• actele sexuale sunt inițiate o dată pe lună, o dată pe an, sau chiar mult mai rar
• nu îi place că actul sexual să țină mai mult decât câteva minute
• actul sexual este mecanic, durează câteva minute
Ce probleme poate avea un astfel de bărbat care suferă de Sindromul Momozei:
• dispoziție distimică
• anxietate
• adhd
• tulburare obsesiv compulsivă
• hiperchinezie
Se poate rezolva prin psihoterapie acest sindrom?
Răspunsul este bineînțeles că da. Însă vom avea nevoie și de ajutorul și suportul partenerei pentru că rezultatele să apară cât mai repede și să fie de durată.
Autor: Psihoterapeut Constantin Cornea
Sursa: Avantaje.ro
No Comments