Tuturor ni se întâmplă să amânăm, în mod conștient, îndeplinirea anumitor task-uri sau activități. Acest comportament se numește procrastinare și, deseori, poate avea impact negativ asupra vieții noastre.
Tuturor ni se întâmplă să amânăm, în mod conștient, îndeplinirea anumitor task-uri sau activități. Acest comportament se numește procrastinare și, deseori, poate avea impact negativ asupra vieții noastre. Practic, se referă la amânarea realizării unei sarcinilor până când termenul limită se apropie foarte mult sau chiar este depășit. Dar, din fericire, procrastinarea poate fi controlată și combătută cu ajutorul anumitor tehnici.
Cuvântul „procrastinare” vine din latinescul „procrastinatus”, unde „pro” înseamnă „înainte” și „crastinus” înseamnă „de mâine”.
Procrastinare se referă la amânare. Din perspectivă psihologică, vorbim despre lucrurile pe care le tot amânăm și uneori nu le mai facem niciodată.
Amânarea înseamnă irosirea unui timp prețios, care ar putea fi investit în activități importante și benefice pentru persoana în cauză.
Procrastinarea sau amânarea apare din mai mult motive motivul cel mai întâlnit rezidă din faptul că ceea ce amânăm nu ne face plăcere și amânăm tocmai pe acest principiu, ca un copil mic, pe principiul plăcerii – nu îmi place să fac lucru acesta și atunci prefer să îl amân.
Vorbim despre procrastinare atunci când ne amânăm task-urile pentru activități banale, precum uitatul la televizor sau statul pe rețelele de socializare. Acest obicei este considerat nesănătos de către specialiști și poate avea un impact major asupra calității vieții. Cu toate că efectele sale negative sunt resimțite clar de fiecare dintre noi, procrastinarea este un comportament destul de des întâlnit.
Amânarea nu rezolvă lucruri și pe cele pe care le rezolvă, s-au rezolvat în virtutea naturii și asta nu înseamnă că devine o regulă.
Cel mai frecvent, oamenii susțin că acest comportament este influențat de oboseală, lipsa timpului sau apariția unor factori externi perturbatori, însă, de fapt, este vorba despre o prioritizare incorectă a sarcinilor.
„Persoanele mai motivate trec mai ușor peste procrastinare, pentru că își găsesc în ei forța de a nu amâna lucrurile și de a le face știind că amânarea nu este neapărat o soluție. Dacă job-u este o activitate plăcută, vom amâna mai puțin. Dacă viața de familie este o viață intensă, plăcută, cu sentimente și afecte normale, atunci nici acolo nu vom avea motive să amânăm”
Cum ne putem motiva să trecem peste aceste momente?
În primul și primul rând să conștientizăm că avem o problemă cu amânatul, să conștientizăm că sunt situații în care soluția nu reprezintă amânatul, ci trebuie să ne gândim la consecințele amânării.
Dacă spun că amânarea noastră ne va produce anumite daune, anumite elemente negative cu care ne vom întâlni mai târziu, atunci sub influența acestor lucruri ar trebui să ne recapitalizăm, să învățăm să reinvestim în noi, să învățăm să ne automotivăm pentru a face lucrurile.
Specialiștii vă încurajează să începeți prin a face o listă cu sarcinile de îndeplinit. Apoi, estimați timpul necesar pentru a le finaliza pe fiecare în parte. Ulterior, împărțiți activitățile pe segmente mai mici. După ce ați dat START activității, nu uitați să recunoașteți semnele procrastinării și să le eliminați. La final, recompensează-te.
„Putem să ne recompensăm singuri, putem să ne gândim că făcând activitatea neplăcută, ulterior vor urma alte activități plăcute, trebuie să vedem care sunt beneficiile din spatele rezoluției. Dacă nu reușim așa, singura soluția o reprezintă un specialist, pentru că putem vorbi de anumite afecțiuni psihologice care să nu ne permită să facem lucrurile așa cum ar trebui”, a spus psihologul Constantin Cornea.
autor: Psihoterapeut Constantin Cornea
Sursa: antena3.ro
No Comments