Relația platonică: rară, complicată, specială sau pe viață?

Ce înseamnă de fapt o relație platonică?

Termenul datează din perioada Renașterii, când presupunea amânarea actului sexual pentru a duce la dobândirea egalității dintre femeie și bărbat. Mai târziu, dragostea platonică a presupus o formă de iubire ce se manifestă în plan intelectual și nu fizic. Mulți o consideră o formă de iubire pură datorită absenței sexualității.

În realitate, acest tip de relație este foarte rară. Este precum veșnica întrebare: poate exista relație de prietenie între o femeie și bărbat? Sincer, personal consider că nu poate exista o astfel de relație… Cel puțin unul din cei doi poate avea sentimente, dar pe care le poate nega, preferând relația platonică în lipsa posibilității unui alt tip de relație.

Este normală o astfel de relație?

Pentru cei foarte puțini care au cu adevărat o astfel de relație, este cât se poate de normală. Ei se bucură de alte beneficii ce pot avea legătură cu o prietenie sinceră și profundă, construită pe baza unor preocupări comune ce le aduce satisfacții minunate care nu au legătură cu sexualitatea. Putem vorbi despre o relație în care discuțiile pot avea un orizont filosofic sau esoteric. Cum, de altfel, ne putem gândi la anumite hobby-uri cum ar putea fi: dansul, actoria, artele marțiale, pictura, sportul în general, sau orice altă activitate care îi bucură în egală măsură pe cei doi.

entru ceilalți însă, așa cum am spus și mai sus, poate fi doar o formă de acceptare, în lipsa posibilității de a avea o relație adevărată pe care și-o pot dori, dar pe care sunt conștienți că nu o pot avea.

Poate ține o relație platonică o viață?

Și relația platonică, ca orice altă relație, nu poate depinde doar de ea însăși, ci poate depinde și de o seamă întreagă de alți factori externi ce pot influența într-un mod pozitiv sau negativ această relație.

Se pot ascunde în spatele unei relații platonice anumite probleme psihice?

Bineînțeles, atâta timp cât discutăm de lipsa sentimentelor, ne putem gândi la o psihopatie, la o tulburare din spectrul autist sau schizofrenie. Ori la problemele ce țin de asumarea identității de gen.

Autor: Psihoterapeut Constantin Cornea

Sursa: garbo.ro