Foarte des vin în cabinet la consiliere persoane, de obicei femei, care sunt într-o relație cu un bărbat căsătorit. Sunt nemulțumite de situație și își pun întrebări legate de relația lor și despre posibilitatea ca el să divorțeze pentru a putea ulterior să formeze un cuplu.
Majoritatea femeilor nu înțeleg dacă și unde au greșit… și ce pot să facă sau să mai facă, pentru a-l convinge pe el să divorțeze. Au încercat să discute cu alte femei aflate în aceeași situație sau cu prieteni și colegi, ori cu prietenul cel mai bun al amantului, doar pentru a găsi cheia care poate rezolva această situație disperată în care se află.
Ba chiar, se gândesc să-l aducă și pe el la terapie… sau măcar să îl convingă să meargă de unul singur la un psiholog, poate astfel, se covinge cumva să facă marele pas spre divorț.
Însă, orice încercare, sfat sau soluție gândite strategic au eșuat. El, pur și simplu, găsea de fiecare dată motive pentru care nu putea, cel puțin deocamdată, să divorțeze. Chiar dacă acest „deocamdată’ dura de ani buni de zile.
Motivele, la început, păreau credibile, pentru că punea problema copiilor, care trebuie să mai crească. A soției care este bolnavă și trebuie să aibă grijă de ea. A părinților bătrâni și bolnavi ce nu ar putea trece peste durerea produsă de o despărțire. Sau pentru că are un proiect stresant ce trebuie să iasă curând, și abia apoi se poate bucura
și el de viață.
Din păcate, în marea majoritate a situațiilor de acest gen, vorbim doar despre un bărbat care preferă să facă echilibristică între o soție mult prea slabă pentru a-și asuma faptul că este înșelată. Dacă ar scoate în evidență faptul că este înșelată, ar însemna să divorțeze și să încerce să își refacă cumva, viața. Dar, de cele mai multe ori, se face că nu observă, pentru că îi este frică de faptul că nu se poate descurca singură.
Sau preferă să se ascundă după copii, pe care, spune ea, nu îi poate lipsi de tată. Cel puțin deocamdată, când sunt la: grădiniță, școală, facultate etc, și ar trebui să treacă printr-o traumă gravă, pe care nu ar putea-o gestiona. Bineînțeles că toate acestea nu sunt motive adevărate, sunt doar scuze pentru a putea face viața mai ușoară, în condițiile în care nu își pot asuma și gestiona o viață după divorț.
De cealaltă parte, bărbatul are o amantă, care îi crede toate minciunile și îi face toate poftele, gândindu-se că, la un moment dat, este imposibil ca el să nu o aleagă pe ea. De fapt, pentru bărbații aflați în această situație care vin la terapie, lucrurile sunt extrem de simple. Sunt într-un triunghi amoros, cu o soție slabă ce preferă să pretindă că nu observă, sau, cel mult, devine isterică din când în când, pentru ca mai apoi să se calmeze. Și o amantă, la fel de slabă, ce îi crede toate minciunile, care mai de care mai bombastice.
Când se poate întâmpla cu adevărat ceva, din punctul de vedere al bărbatului?
Doar atunci când una dintre cele două femei va lua o decizie drastică ieșind din acel triunghi. În cazul în care se va întâmpla ca una dintre cele două să iasă, este posibil să mai încerce o vreme să refacă triunghiul, reînnoindu-și promisiunile față de veriga slabă, adică femeia care a renunțat. Dacă nu va reuși, își va spune că el a făcut tot posibilul.
Dacă va reuși, va relua jocul triunghiului conjugal.
Articol de : Psihoterapeut Constantin Cornea
Sursa: Avantaje.ro
No Comments