Tulburarea somatoformă reprezintă o formă de manifestare în plan fizic a problemelor psihoemoționale.
Tulburarea somatoformă poate fi un fenomen normal, atunci când vorbim de perioade foarte aglomerate sau stresante la muncă, când somatizarea se poate manifesta sub forma unor dureri de cap sau de stomac. Însă poate deveni o problemă atunci când somatizarea capătă forma unor boli psihosomatice sau a unei tulburări somatoforme.
Diferența dintre tulburarea somatoformă și afecțiunile psihosomatice
Bolile somatoforme sunt tulburări psihice ce nu sunt asociate cu nicio modificare fizică reală, nu pot fi descoperite prin niciun fel de analize, pentru că există doar în percepția pacientului. Mulți dintre pacienții cu această problemă sunt nemulțumiți de faptul că nu au un diagnostic pentru ceea ce ei percep ca simptome fizice reale.
Bolile psihosomatice sunt afecțiuni fizice provocate de anumiți factori psihoemoționali. În această situație putem vorbi despre: colon iritabil, ulcer, hipertensiune.
Diagnosticarea tulburării somatoforme
Tulburarea somatoformă se mai numește și tulburare de conversie, pentru că vorbim de un fenomen traumatizant psihoemoțional ce este convertit într-o manifestare fizică. De obicei, manifestările mimate pot fi în sfera neurologică: crize convulsive, leșin, paralizie. Toate simptomele nu sunt confirmate de investigații medicale: tomografii, RMN, EEG.
Diagnosticul are în vedere prezența unor factori psihoemoționali declanșatori, cum ar fi un eveniment traumatizant (decesul unei persoane dragi), divorțul, șomajul, un conflict puternic sau o schimbare majoră percepută de individ ca un factor major de stres.
Cel mai des, aceste tulburări sunt în rândul adolescenților, însă în cazul lor trebuie luat în calcul diagnosticarea unei afecțiuni cum ar fi epilepsia, în cazul în care investigațiile standard nu confirmă prezența unei deficiențe organice.
Tipuri de tulburări somatoforme:
- tulburarea de conversie
- tulburarea de somatizare
- tulburarea algică (simptomul principal este durerea resimțită intens)
- hipocondria (convingerea patologică privind existența unei boli grave fără justificare clinică)
- tulburarea dismorfică corporală (presupune credința pacientului că are un defect fizic, de exemplu o asimetrie a fetei – de obicei, nici măcar o operație estetică nu îi modifică percepțiile distorsionate)
Ce efect are tulburarea somatoformă asupra individului și familiei
Efectele asupra individului și familiei sunt foarte multe. Individul este măcinat de faptul că nu i se pune un diagnostic pentru a primi un tratament adecvat, ceea ce i-ar ameliora sau vindeca suferință. Nu dorește sub nicio formă să înțeleagă că problema lui este psihică, nu fizică, considerând că încă nu a făcut toate analizele ce pot releva adevărata lui boală. Așa poate ajunge să studieze boli foarte rare cu care să se asimileze.
Familia, în primă instanță, îl crede pe cuvânt. Însă, odată ce dosarul de analize se îngroașă, după ce au vizitat tot felul de medici și au făcut toate analizele posibile, încep să înțeleagă că problema individului este de fapt în sfera psihică.
Ce tratament este indicat pentru tulburarea somatoformă
Tratamentul constă în psihoterapie personală și de cuplu. Uneori poate fi nevoie și de tratament psihiatric, dacă situația pacientului este gravă. De obicei însă, prin psihoterapie individul poate ajunge cu adevărat la sursa problemelor lui și într-o perioadă relativ medie poate găsi forma prin care să își rezolve problemele care îi generau de fapt stările somatoforme.
Sursa: csid.ro