În cadrul terapiei de cuplu poate fi remarcat un comportament extrem de ciudat, prin care unul dintre parteneri se desparte, pleacă sau îşi alungă partenera, pentru ca apoi, după o perioadă, să o cheme înapoi.
Acest comportament este numit sindromul yo-yo în cuplu, deoarece seamănă cu jucăria yo-yo căreia îi dai drumul pentru a o aduce înapoi. Surprinzător sau nu, multe dintre cupluri suferă de acest sindrom, ceea ce îl face pe unul dintre parteneri să sufere enorm, considerându-se jucăria celuilalt.
De fapt, din perspectivă psihologică, ambii parteneri pot avea anumite tulburări de natură psihică. Pentru a fi cât mai simplu de înţeles, psihologul Constantin Cornea descrie comportamentele ambilor parteneri, pentru a putea vedea dacă nu cumva cuplul din care faceţi parte suferă de acest sindrom.
Cum se comportă partenerul de cuplu cu sindrom yo-yo
Comportamentele persoanei care suferă de sindrom yo-yo pot fi următoarele:
- porneşte certuri din nimic ajungând singur la concluzia că nu îşi mai suportă partenera, deci aceasta trebuie să plece. Deci o goneşte, ba chiar ajunge să o ajute să îşi facă bagajele.
- îşi ameninţă partenera în permanenţă că, în cazul în care nu este de acord cu oricare dintre comportamentele lui, o va părăsi sau o va goni
- îşi obligă partenera să îi suporte orice comportament, indiferent cât de indecent, înjositor, inuman sau periculos ar fi acesta
În acest sens, putem vorbi de faptul că îşi obligă partenera să îi accepte: scandalurile, jignirile, lipsa de acasă, egoismul în privinţa cheltuirii banilor doar în scop propriu, faptul că este normal ca el să îşi piardă toţi banii la jocuri de noroc, ca acesta să consume alcool zilnic, să accepte tot felul de elemente bizare din perspectivă sexuală, să accepte ca el să şofeze sub influenţa alcoolului, să stea cu el în baruri, în cluburi sau oriunde doreşte el, până când doreşte el, în orice condiţie impusă de el, să îi accepte gelozia independent de faptul că nu este întemeiată pe fapte, să îi accepte controlul timpului şi al activităţilor, fără crâcnire.
Ce tulburare de natură psihică are partenerul care pretinde şi pune în practică despărţirea
Afecţiunile de natură psihică de care poate suferi partenerul care impune sindromul yo-yo în cuplu pot fi:
- schizofrenie
- tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă
- tulburare de personalitate bipolară
- tulburare de personalitate paranoidă
- tulburare de personalitate schizoidă
- tulburare de personalitate schizotipală
- tulburare de personalitate psihopată
- tulburare de personalitate sociopată
- tulburare de personalitate borderline
- tulburare de personalitate histrionică
- tulburare de personalitate narcisică
- tulburare de personalitate antisocială
- tulburare de personalitate dependentă
- depresie majoră cu sau fără elemente psihotice
- tulburare maniacală
- tulburare hipomaniacală
- o tulburare a identităţii de gen
- un viol
- o tâlhărie
Trebuie menţionat că nu toate persoanele care suferă de una sau mai multe dintre tulburările de natură psihică descrise mai sus prezintă şi sindromul yo-yo în cuplu.
Sindromul yo-yo, declanşat şi de anumite situaţii
Comportamentul yo-yo în cuplu poate fi determinat şi de anumite situaţii sau evenimente, precum:
- traume de natură fizică sau psihică existente în trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat în istoricul persoanei respective
- o problemă psihică a unuia sau a ambilor părinţi
- decesul sau boala gravă a unei persoane apropiate
- o familie de provenienţă în care au existat: certuri, scandaluri, bătăi, jigniri, traume fizice sau psihice
- un accident grav
- o despărţire sau un divorţ
- o boală de natură fizică
- un eveniment traumatizant
- o adicţie, cum ar fi: alcoolul, drogurile sau anumite medicamente
- apartenenţa la un grup cu probleme sau la o grupare mafiotă
Cu ce probleme se confruntă persoana blocată în sindromul yo-yo
În egală măsură, trebuie să vorbim şi despre persoana care devine jucăria yo-yo a personajului de mai sus. Despre aceasta este bine să subliniem următoarele aspecte care o fac să rămână în acea relaţie toxică. Partenera de cuplu care rămâne blocată în „jocul” yo-yo poate suferi de următoarele probleme:
- tulburare de personalitate depresivă
- tulburare de personalitate bipolară
- tulburare de personalitate schizoidă
- tulburare de persoanalitate dependentă
- tulburare de personalitate borderline
- tulburare de personalitate evitantă
- sindromul Cenuşăresei
De asemenea, aceasta poate rămâne în acest „joc” din cauza unor probleme precum:
- are probleme financiare sau nu reuşeşte să se descurce social
- are probleme de sănătate fizică sau psihică şi consideră că, de bine sau de rău, are măcar un partener
- îi este teamă că nu se poate descurca singură
- îi este teamă că îşi va pierde statutul social sau financiar pe care i-l poate asigura partenerul
- îi este frică de singurătate
- îi vine greu să îşi facă prieteni şi din acest motiv se consideră prea singură
De ce ajunge o victimă a sindromului yo-yo să rămână în cuplul cu probleme?
Situaţiile pot fi diverse şi pot apărea în viaţa persoanei mai devreme sau mai târziu, declanşând această dependenţă de partener. Însă putem spune că, în general, problemele ei pot fi următoarele:
- traume apărute în istoricul personal pe care le-a uitat sau preferă să creadă că nu le mai are sau că le ţine sub control
- o familie de provenienţă cu probleme: certuri, agresiune fizică şi/sau psihică
- divorţul părinţilor sau separarea lor
- decesul sau boala gravă a unei persoane apropiate
- un accident la care a fost victimă sau pe care l-a produs
- violul
- tâlhăria
- lipsa de stimă de sine
- lipsa studiilor
Cum se poate rezolva sindromul yo-yo în relaţia de cuplu
La baza acestui sindrom pot sta o multitudine de factori. De aceea, recomandarea ar fi ca persoanele care se regăsesc în astfel de situaţii să apeleze la un psihoterapeut. Trebuie să subliniem că pot fi situaţii în care poate fi necesară şi intervenţia unui psihiatru.
Tocmai pentru faptul că fiecare cuplu ce suferă de acest sindrom are o alchimie proprie, trebuie descoperite iţele ce au dus la această problemă şi construit un plan terapeutic personalizat.
De aceea, singura recomandare o reprezintă psihoterapia de cuplu. În cazul în care doar unul dintre parteneri este conştient de aceste probleme iar celălalt le neagă, poate în primă instanţă să apeleze doar el la psihoterapie. Astfel putem spune că îşi poate găsi un echilibru ce poate convinge şi cealaltă persoană să apeleze la psihoterapie.
Autor: Psiholog Constantin Cornea
Sursa : csid.ro