Foooarte multe paciente. E un stres major şi le determină să amâne uneori chiar şi ani vizita la medic. Dar care sunt riscurile la care se expun dacă nu merg la ginecolog şi de ce apare această teamă sau jenă de a se lăsa consultate?
Despre aceste lucruri am stat de vorbă cu Raluca Hera, medic primar obtetrică ginecologie, şi psihoterapeutul Constantin Cornea.
Frica de propria goliciune sau de a descoperi o afecţiune gravă
„Cele mai mari temeri psihologice ale femeii nevoite să apeleze la consultul ginecologic sunt reprezentate de imaginea de sine, de propria goliciune, ori de frica imensă de a descoperi o afecţiune gravă, greu sau imposibil de tratat.
De asemenea, la ginecolog, mai pot deranja poziţia ciudată şi mult prea expozantă de pe scaunul ginecologic, instrumentele ginecologice reci şi inconfortabile, persoana ginecologului, precum şi modul în care vorbeşte şi se comportă acesta”, spune psihoterapeutul Constantin Cornea.
Pe de altă parte mai putem vorbi despre partenerul de viaţă şi despre părerea acestuia despre o astfel de consultaţie. „De multe ori, bărbaţii intervin, putând fi de fapt cei care decid ca parteneră să meargă la o femeie ginecolog, nu la un bărbat, din cel mai pur sentiment de gelozie”, adaugă specialistul.
Se întâmplă frecvent ca teama să provină şi din poveştile prietenelor, precum şi experienţele neplăcute ale acestora cu un anumit medic.
Mai există şi motivul religios, pentru că sunt anumite religii ce interzic femeii să se dezbrace sau să consulte un medic, considerând că orice suferinţă ar avea femeia vine de la Dumnezeu şi nu trebuie influenţată de om.
Violul, o traumă care urmăreşte femeia toată viaţa
Un alt aspect negativ poate fi reprezentat de traumele legate de imaginea de sine, de un viol sau o încercare de siluire.
„Imaginea de sine este importantă pentru femei şi din acest motiv, atunci când sunt puse în situaţia de a se dezbrăca în faţa unei persoane străine, care nu le cunoaşte defectele, fie ea şi medic, pot apărea stări anxioase sau depresive. Iar asta se poate întâmpla dacă vorbim de persoane care suferă de anorexie, bulimie, obezitate ori tulburări de personalitate. Sau au suferit accidente ori operaţii ce le-au sluţit corpul”, spune psihoterapeutul.
Violul poate da naştere unor stări îngrozitoare în momentul în care victima merge la ginecolog. Nevoită sau nu. Pentru că îi poate reaminti de trauma trăită şi îi poate da stări de nervozitate sau chiar de agresivitate la adresa medicului sau asistentelor.
Când vizitele la ginecolog sunt prea dese…
O altă cauză a fricii de ginecolog este reprezentată de ipohondria apărută în cazul în care o persoană dragă sau apropiată moare sau descoperă că suferă de o afecţiune ginecologică gravă.
„Astfel apare confruntarea cu propria moarte, cum spune Freud, iar controalele pot deveni din ce în ce mai dese ori pot apărea dureri ciudate, fără reprezentare medicală, care apar şi dispar, ori se mută în diferite părţi ale corpului. Somatizarea poate face o femeie să meargă prea des sau inutil la control ginecologic. Somatiarea poate ascunde probleme afective, de cuplu, cu copilul, cu familia de origine sau a oricărei relaţii care are importanţă pentru femeie, dar care nu decurge aşa cum ea şi-ar dori”, spune Constantin Cornea.
De ce nu vine menstruaţia regulat?
Cele mai frecvente întrebări din partea adolescentelor: „De ce nu vine menstruaţia regulat?”, „Ce contraceptive pot lua?”, întrebări legate de teama îngrozitoare de un eventual consult ginecologic.
Din partea femeilor între 20 şi 40 de ani: nelămuriri privind contracepţia, infecţiile sexuale, cancerul genital şi concepţia. În ceea ce priveşte cele mai frecvente afecţiuni, în cazul adolescentelor avem: tulburările menstruale şi infecţiile genitale sau urinare.
Iar în cel al femeilor din grupa 20-40 de ani: infecţiile genitale (anexită), patologia benignă ovariană (chist ovar) şi patologia benignă a sânului (mastopatie fibrochistică).
Etapele unei consultaţii ginecologice
Femeile se tem de procedura în sine, de faptul că le-ar putea fi depistată o afecţiune mai mult sau mai puţin gravă şi, nu în ultimul rând, de faptul că orice consultaţie ginecologică atentează la intimitatea corpului lor.
O luăm pas cu pas, pentru a scăpa de frică. Medicul Raluca Hera ne explică etapele unei consultaţii ginecologice!
„Discutia cu doctorul (anamneza) reprezintă primul pas în încercarea de a stabili un diagnostic. Medicul va adresa întrebări legate de istoricul tău medical”, spune specialistul.
Despre bolile pe care le-ai avut sau le ai, operaţii, sarcini, naşteri, avorturi. Vei fi întrebată şi despre sănătatea membrilor familiei tale. Este bine să informezi medicul despre orice tratament efectuezi, chiar dacă este homeopatic. În final, vei primi întrebări legate de viaţa ta sexuală şi despre menstruaţie. Nu e un capăt de lume.
Mai departe: „Examenul ginecologic constă în examenul vaginal cu valve sau specul vaginal (acestea sunt instrumente vaginale utilizate de medic pentru a depărta pereţii vaginali şi a putea astfel vizualiza vaginul şi colul uterin)”, spune dr. Hera.
Uneori, în această etapă, medicul poate preleva câteva teste de laborator (test Papanicolau, examen al secreţiei vaginale, culturi din colul uterin). Apoi, tactul vaginal bimanual, în care medicul introduce degetul arătător mijlociu vagin prin intermediul unei mănuşi de examinare, iar cu cealaltă palpează în acelaşi timp abdomenul inferior (pentru a culege informaţii despre organele genitale interne – uter, ovare, trompe uterine).
Examenul ginecologic poate crea un uşor disconfort, dar nu este dureros.
Înainte de a merge la ginecolog, este bine să nu introduci nimic în vagin cu cel puţin 2 zile înaintea consultaţiei, adică nu ai voie contact sexual, să nu faci irigaţii vaginale, să nu introduci tampoane. La începutul şi la sfârşitul examenului ginecologic, medicul va face un examen al sânilor.
Autor: Psiholog Constantin Cornea
Sursa: csid.ro