Relaţia cu mama este definitorie pentru fiecare dintre noi, deoarece acest factor determinant poate contribui la succesul sau falimentul propriei noastre vieţi. Această legătură ne ajută să ne formăm temperamentul, să dobândim anumite calitaţi sau defecte comportamentale, să ne creionăm visurile ce urmează sau nu să le realizăm. Cu alte cuvinte, să devenim noi înşine.
Înainte de orice, în relaţia cu mama învăţăm ce înseamnă să primim sau să oferim dragoste. Şi tot în relaţie cu ea se formează stima de sine, modul de a fi, încrederea în propriile forţe. Putem spune despre mama că reprezintă, încă din prima clipă, toată lumea noastră, iar mai apoi o fereastră spre lume. De aceea, o femeie, înainte de a deveni mamă, ar trebui să înţeleagă ce înseamnă acest rol, iar asta înainte de a se trezi că este nevoită să îl joace.
“De multe ori, femeile devin mame pentru că ticăie ceasul biologic, de frică să nu îşi piardă partenerul sau din dorinţa de a-l schimba pe acesta. De asemenea, dorinţa de a ţine pasul cu alte prietene poate fi un alt motiv. Aşteptările viitoarei mămici sunt, de cele mai multe ori, în neconcordanţă cu mediul. Astfel, de multe ori, auzim fraze de genul: <<Mă aştept să fiu ajutată de părinţi>>” sau “ <<Sper ca soţul să înţeleagă că acum a devenit părinte şi să se schimbe, adică să renunţe la prieteni, alcool şi să stea cu bebeluşul>>.
Serios? Dar pe el l-aţi întrebat? Oamenii nu se schimbă brusc şi dacă sentimentul matern există, vizavi de cel patern există oarece dubii. În primul rând, e indicat să comunicaţi cu partenerul , să vă asiguraţi că aşteptările voastre sunt corecte, că nu există doar în imaginaţia voastră’’, susţine psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Ce se întâmplă, doctore?!
În planul doi avem relaţia viitoarei mămici cu familia de origine, cariera şi prietenii.
“Dacă relaţia cu familia este una încărcată, dacă se nasc conflicte sau reproşurui, dacă există un părinte abuziv ori extrem de invaziv, rezolvaţi întâi această situaţie, apoi luaţi decizia de a aduce pe lume un copil.
Cariera. Dacă sunteţi în momentul în care vă consolidaţi cariera, iar aceasta vă solicită foarte mult timp şi resurse, care ar mai fi rostul vostru în viaţa bebeluşului? Hotărâţi-va ce contează în ecuaţia copil-cariera şi apoi decideţi în consecinţă. Le puteti face pe amândouă, dar pentru asta trebuie să vă asiguraţi că sunteţi înconjurate de persoane pe care vă puteţi bizui: soţul, familia şi chiar o bonă.
Prietenii pot fi o binecuvântare sau un blestem pentru viitorul bebeluş. Dacă sunt imaturi, dacă vă invadează viaţa sau lipsesc cu desăvârşire din viaţa voastră sau a partenerului, încercaţi să vă mai gândiţi la această decizie. Important e ca partenerul să vă sprijine, alături de un bărbat matur prietenii toxici pot fi mai puţin nocivi’’, susţine specialistul.
De asemenea, un echilibru trebuie să existe şi în viaţa socială. E bine să aveţi un loc unde să vă încărcaţi bateriile, dar mediul acela trebuie să fie unul sănatos, unde viitorul copil poate dobândi un grad de cultură şi educaţia necesară unui trai decent.
“Toate elementele de mai sus pot constitui un puzzle. Evaluat corect, acesta vă poate confirma, cu adevărat, dacă este momentul să îmbrăţişaţi această postură. De, asemenea, vă poate feri de una dintre cele mai întalnite forme de depresie, post partum, care apare tocmai pentru că simţiţi că nu vă sunt răsplătite aşteptările. Se poate să remarcaţi că, odată cu naşterea bebeluşului, nu a apărut nimic pozitiv la orizont, doar o mare responsabilitate pe care nu aveţi cu cine să o împărtăşiţi”, adaugă psihoterapeutul Cornea.
Autor: Psiholog Constantin Cornea
sursa : csid.ro