Anorexia si bulimia sunt doua afectiuni frecvente ale omului modern. Acestea se datoreaza in primul rand modului in care a fost crescut de mic cand a invatat ce reprezinta el pentru ceilalti si cum sa isi gestioneze emotiile provenite din interactiunea cu parintii, la inceput, si mai apoi cu societatea. Este de fapt un mod prin care incearca in mod inconstient sa isi regleze stima de sine care a fost lezata cumva, pe parcursul istoriei personale.
Psihoterapeutul Constantin Cornea ne spune cum putem trece cu bine peste aceste afectiuni.
Anorexia reprezinta tulburarea emotionala manifestata prin perioade indelungate de „infometare”, de refuz al persoanei de a se alimenta.
Bulimia este tulburarea emotionala manifestata prin exces alimentar (uneori pana la „refuzul gastrointestinal”) urmat imediat de voma, cel mai frecvent, voma fiind provocata. In fapt, si aceasta reprezinta tot o manifestare a refuzului interior de alimentare.
In anorexie o persoana refuza mancarea pentru ca se considera grasa. In bulimie mananca pana dincolo de limita saturatiei pentru ca mai apoi sa apara procese de constiinta si voma.
Psihoterapeutul Constantin Cornea spune ca, din punct de vedere psihologic, aceste probleme se instaleaza in copilarie, atunci cand din nefericire parintii fac o seama de greseli cum ar fi:
- Nu ofera copiilor indeajuns de multa atentie sau afectiune;
- Ofera prea multa afectiune sau atentie;
- Nu se joaca indeajuns cu copilul;
- Ofera copilului cadouri fara ca acesta sa le merite;
- Exagereaza in privinta modului in care isi alimenteaza copiii: ii obliga sa manance totul din farufurie, ii supune la diferite cure sau ii hranesc cu mancare nepotrivita varstei copilului;
- Fac glume pe seama modului in care arata copilul: este prea gras sau prea slab.
Este foarte important sa remarcati daca propriul copil are urmatoarele caracteristici ce pot duce mai tarziu la probleme alimentare:
- Este timid;
- Introvertit;
- Socializeaza foarte putin sau deloc;
- Mananca prea mult sau prea putin;
- Este foarte sensibil la remarcile adultilor;
- Plange cu usurinta;
- Are somnul agitat.
„Toate aceste caracteristici demonstreaza o problema evidenta de stima de sine pe care copilul sau ulterior adultul urmeaza sa o transforme intr-o tulburare alimentara de genul anorexiei sau bulimiei”, spune Constantin Cornea, psihoterapeut la Clinica Psi Evolution.
De asemenea adultul poate dezvolta aceste afectiuni din cauza urmatorilor factori:
- O relatie afectiva disfunctionala;
- O depresie declansata in urma unei trauma majore: un deces, un divort, o afectiune medicala grava;
- Un job extrem de solicitant din punct de vedere al programului, al sarcinilor de serviciu sau al interactiunii cu seful sau colegii;
- O familie de provenienta care intervine tot timpul;
- Lipsa interactiunii sociale sau interactiunea cu medii cu probleme cum ar fi: gastile de cartier sau persoane care consuma: droguri, alcool;
- Probleme cu somnul.
Cum rezolvam aceste probleme? „Ei bine daca nu sunt cauza unor probleme medicale, atunci consilierea sau psihoterapia pot ajuta la rezolvarea lor. In cadrul terapeutic se evalueza mediul intern care poate fi vulnerabilizat de o trauma si mediul extern care poate fi traumatizant prin interactiune. O data stabilita cauza, persoana respectiva poate invata diferite tehnici prin care sa isi poata rezolva traumele si moduri noi de a-si restabili stima de sine. Este foarte important de subliniat ca acestea sunt afectiuni grave, care o data cu trecerea timpului devin din ce in ce mai greu de tratat”, spune psihoterapeutul Constantin Cornea.
De asemenea incercarea de a rezolva de unul singur sau cu ajutorul prietenilor problemele, de obicei, se soldeaza cu un esec care nu face decat sa reconfirme trauma. Un aspect foarte important este de asemenea faptul ca, de multe ori, o persoana care sufera de anorexie sau bulimie nu este intru totul constienta de propriul comportament si din acest motiv nu apeleaza la ajutor specializat. Daca aveti un copil, un prieten sau un coleg la care remarcati semnele de mai sus incercati sa faceti tot posibilul sa il convingeti sa apeleze la un psiholog si eventual mergeti impreuna la primele sedinte pentru a va asigura ca incepe sa isi rezolve problema.
Autor: Psiholog Constantin Cornea
Sursa : perfecte.ro