Psihologia sarcinii si a primilor 3 ani de viata

Posted: 9 iunie 2018 by admin

„Omul nu poate deveni om decat prin educatie.” E. Kant

Parafrazandu-l pe Kant putem spune ca omul pentru a forma un alt om are nevoie de educatie. Spun asta pentru ca din ce in ce mai des parintii tind sa inteleaga ca putinta de a procrea nu aduce dupa sine si capacitatea de a creste si dezvolta un copil. Pentru a vorbi despre un curs pe care l-am tot tinut despre parenting am sa prezint in mod simplificat ce este important in cresterea copilului.

1. Perioada sarcinii. In perioada sarcinii, fatul se hraneste vrand-nevrand cu tot ceea ce „produce” mama. De aceea putem spune ca temperamentul se naste o data cu fecundarea ovulului de catre spermatozoid. Inca din acel moment tot ceea ce simte mama, tot ceea ce ea mananca si toate interactiunile pe care le are aceasta, scriu codul genetic al viitorului copil. Deasemenea sa nu uitam ca trairile viitoarei mamici sunt dependente de relatia pe care aceasta o are cu partenerul de cuplu, cu familia de origine si cu familia sotului, cu prietenii si colegii de serviciu. Ar fi minunat ca mama sa evalueze corect aceste relatii si sa incerce sa pastreze in preajma ei doar acele persoane care ii dau o stare de bine. Sa incerce pe cat se poate sa nu se enerveze sau streseze daca nu de dragul ei macar de dragul viitorului bebelus.

2. Perioada nasterii si a alaptatului. Inca din momentul nasterii pana cand va invata sa mearga, bebelusul este aproape in intregime dependent de mama. Atunci cand este alaptat este din nou foarte important ce simte mama lui. Mama trebuie sa stie ca o data cu laptele, copilul primeste si o serie de informatii despre cum se simte ea. Asa ajunge sa aiba primele trairi care sunt de fapt trairile mamei pe care bebelusul doar le simte si la care reactioneaza fara sa le poata trece printr-un filtru propriu. Inca din primele zile de la nastere este bine sa aiba alaturi macar o persoana cu experienta care sa ii ajute la imbaiat, la schimbatul pampersilor sau la orice au nevoie. O persoana experimentata ii va invata pas cu pas ce au de facut si eventual ii va suplini cand acestia vor vi prea obositi pentru a putea avea grija de bebelus. In primul an de viata au loc importante achizitii motorii se dezvolta afectivitatea si capacitatea de a comunica cu cei din jurul sau. Inca din prima luna invata sa zambeasca sa gangureasca. Dupa luna a treia reuseste sa isi sustina capul si isi recunoaste mama. Pana la implinirea primului an de viata va invata sa deosebeasca persoanele straine de cele din cadrul familiei, sa stea sprijinit, sa mearga de-a busilea, sa se ridice si sa invete sa mearga inca din jurul lunii a noua. Va intelege ordine simple, va invata sa bata din palme si va invata primele sale cuvinte ( 2 -5 cuvinte), cu specificatie precisa: mama, apa, tata, papa…

Este bine de stiut ca in aceasta perioada parintii trebuie sa aiba grija la felul in care interactioneaza direct sau indirect cu copilul.

3. Perioada primei copilarii 1-3 ani. Acum copilul invata relatia cu trebuinta si nevoia in functie de relatia pe care o are cu mama, tata sau persoana care se ingrijeste de el. Este bine ca sa fie lasat sa ceara si sa experimenteze cat mai multe lucruri caracteristice varstei. Copilul se va dezvolta cu atat mai bine cu cat interactiunea cu el este mai mare. De aceea se recomanda sa aiba un program fix de masa si de somn. Iar in restul timpului sa aiba activitati care sa ii dezvolte abilitatile proprii. Dezvoltatea neuropsihica continua prin perfectionarea limbajului si a relatiilor afective si este cu atat mai evidenta cu cat parintii sau personele care au grija de copil se implica mai mult. Nu trebuie sa il obosim dar nici nu este bine sa il lasam cu orele la televizor.

Concluzie. Pentru un copil frumos si sanatos este nevoie de dragoste, intelegere, stabilitate emotionala si eventual financiara. Este important sa se discute in cadrul cuplului despre rolurile de mama si tata si cum vor fie le impartite. Despre sarcinile casnice si sociale. Toate acestea pot constitui un mediu prielnic pentru viitorul copilului sau scenariul nefericirii lui.

Autor: Psiholog Constantin Cornea

Sursa: 121.ro