Ti s-a intamplat vreodata sa simti ca o sesiune de de cumparaturi te-a facut brusc mai fericita? Sau poate ai auzit de oameni in jurul tau care apeleaza la „terapia prin shopping” pentru a se relaxa si chiar spun ca functioneaza.
Ce se petrece, mai exact, in mintea noastra in momentul in care simtim bucuria dupa cateva ore petrecute in magazine, ne explica psihoterapeutul Constantin Cornea, din cadrul clinicii Psievolution.
Potrivit specialistului, asocierea intre ideea de terapie si ideea de cumparaturi este o greseala.
„Sunt doua aspecte care pot avea un punct de convergenta dar fara ca aceasta sa insemne ca este o forma de a vindeca ceva. Cel mult poate ameliora o stare anxioasa sau poate compensa o stare depresiva. Dar este un proces de scurta durata ce poate avea mai multe contraindicatii decat indicatii”, spune Constantin Cornea.
Beneficiile unei sesiuni de cumparaturi
In cazul in care nu devine excesiv, nu contravine major bugetului personal sau nu ascunde o usoara patologie, „shopping-ul” poate ajuta la consolidarea stimei de sine, sustine psihoterapeutul.
La ce mai contribuie o iesire la cumparaturi in limite normale? La crearea imaginii potrivite posturii sociale sau, de ce nu, la o autopremiere ce satisface o nevoia interna de recunoastere a propriilor merite atunci cand cei apropiati nu au facut-o, mai spune Cornea.
De ce cumperi si atunci cand nu ai o nevoie reala?
Motivatia pentru care apelezi la cumparaturi pentru a te binedispune poate fi depresia sau anxietatea, spune specialistul.
„In cazul depresiei, simt ca nimic nu mai are importanta pentru mine din cauza a ceea ce am patit si din acest motiv sper sa ma mobilizeze o haina, o bijuterie sau orice altceva.
Ei bine, haina ori bijuteria nu rezolva trauma, ba din contra o ascunde. Ma face sa cred pentru cateva minute sau ore ca nu s-a intamplat nimic, pentru ca mai apoi ajunsa acasa sa imi amintesc trauma care nu dispare din cauza cumparaturilor ca un vis urat. Ci ma urmareste pana cand hotarasc cum sa o rezov”.
Anxietatea reprezinta o stare de neliniste ce poate fi rezolvata pentru moment cat ma aflu in cautare de lucruri care sa ma multumeasca.
Dupa ce entuziasmul cumparaturilor dispare, anxietatea poate aparea din nou.
„Si atunci ce faci? Te duci din nou la cumparaturi? Pai si cat vei face asta? Pana cand vei decide sa te confrunti cu situatia care te-a facut anxioasa….”, explica psihoterapeutul.
Nevoia de a fi in centrul atentiei, satisfacuta prin shopping
Am mai putea vorbi despre personalitatile de tip histrionic sau narcisic, spune Cornea, personalitati care apeleaza la shopping pentru a-si satisface nevoile de a fi in centrul atentiei.
„Iar aici putem vorbi despre o usoara patologie in care se poate cadea tocmai datorita tipul de personalitate. Patologie care poate fi greu de controlat din punct de vedere personal in cazul in care persoana in cauza nu remarca excesul de cumparaturi.
Sau din punct de vedere relational prin prisma faptului ca shoppingul va deveni din ce in ce mai agresiv daca persoanele din jur nu ofera un feed-back senzational legat de ceea ce tocmai au achizitionat”, mai spune acesta.
Ce contraindicatii are „terapia prin shopping”
Printre contraindicatiile mentionate de specialist se numara si starea de dependenta sau frustrarea generata de aceasta actiune pentru cei din jur si nu numai.
„Contraindicatiile pot fi nesfarsite pentru ca shoppingul in exces poate reprezenta doar o amanare ceea ce nu reprezinta nici pe departe rezolvarea problemei. Iar orice problema amanata uneori se poate acutiza”, explica psihoterapeutul.
Iata cateva exemple, oferite de specialist:
Starea de dependenta „Trebuie neaparat sa merg sa imi cumpar ceva pentru ca nu ma simt sigura pe mine”. Si asta poate crea o interdependenta intre cumparaturi si starea de bine.
Sau mai exact, cum nu ma simt bine dau fuga la cumparaturi. Ceea ce poate fi considerate o strategie economica „sa incurajam consumerismul”, nici pe departe una medicala.
Frustrarea ca ai cheltuit prea mult Daca o luam in considerare ca si terapie atunci sesiunea de cumparaturi trebuie aplicata ori de cate ori simtim nevoia. Numai ca nevoia de a ma surmonta dupa un eveniment care m-a debusolat, ranit sau traumatizat, nu are nimic in comun cu salariul. Astfel incat pot simti infinit mai des nevoia de compensare prin shopping decat castig pe luna.
Numai ca nevoia de a ma surmonta dupa un eveniment care m-a debusolat, ranit sau traumatizat, nu are nimic in comun cu salariul. Astfel incat pot simti infinit mai des nevoia de compensare prin shopping decat castig pe luna.
Frustrarea partenerului, care este nevoit sa mearga cu tine si sa te asiste la acest spectacol al probarii de haine la nesfarsit.
Apoi cumpar saci intregi pe care ii uiti undeva sau nu cumperi nimic si te alegi doar cu imbufnarea partenerului care nu intelege de ce nu vorbesti cu el despre framantarile tale, mai bine decat sa probezi sau sa cumperi haine la nesfarsit.
Pentru ca tocmai aici este terapia, in vorbe. In a vorbi cu partenerul de problemele prin care trec si a cauta solutii de iesire din situatie.
Autor: Psiholog Constantin Cornea
Sursa : ziare.com