Astazi putine sunt cuplurile care reusesc sa aiba o relatie frumoasa. Ca sa nu mai vorbim de o viata si o casnicie fericite.
Oare pentru ca nu mai avem rabdare pentru cel de langa noi sau pentru ca retelele sociale ne ispitesc cu potentiali parteneri mai atractivi?
Pentru ca sperantele si asteptarile nu sunt enuntate cu adevarat la inceputul relatiei, mizanduse-se pe expresia: daca ne iubim, inseamna ca ne potrivim. Ei bine, din pacate, potrivirea initiala nu inseamna iubire.
Pentru ca iubirea poate trece mai repede decat va ganditi. Din doua motive. Unul pentru ca ceea ce poarta titulatura de iubire, este de fapt dorinta sexuala sau frica de singuratate. Si doi, pentru ca exista foarte multe ispite.
Relatiile nu mai sunt ce au fost pe vremea parintilor nostri cand societatea, sistemul, “gura lumii” erau luate in considerare atunci cand un cuplu nu se mai intelegea. Poate era mai multa toleranta si nu existau atatea ispite, atatea potentiale variante care te tenteaza fie ca esti femeie ori barbat.
Daca partenerii unui cuplu ar urma cateva sedinte de terapie inainte de a se forma o familie, ar putea descoperi cu stupoare, uneori, ca nu stiu sau le este frica sa comunice ceea ce isi doresc cu adevarat. Apoi, legat de sentimente, femeile descopera foarte curand dupa ce se ofera sexual, ca cea mai mare parte a comportamentului de gentleman (daca a existat ) dispare. Si nu stiu ce sa faca.
Din punctul de vedere al psihologilor o relatie are cativa pasi, ce pot aduce sau indeparta fericirea.
Inceputul relatiei
Este bazat pe sentimente si dorinte sexuale sau pe frica de singuratate. Acest inceput poate dura saptamani sau cel mult unul sau doi ani. Iar secretul consta in a transforma dorinta sexuala sau frica de singuratate in elemente constructive. Altfel, acestea pot duce la erodarea cuplului. Iar acest deziderat se poate construi prin comunicare, respect, dorinta de acomodare cu celalalt si cu nevoile lui, eventual de schimbare si a propriei persoane, nu doar a partenerului.
Comunicare sau frustrare
Dupa un an sau doi, foarte putine cupluri reusesc trecerea despre care vorbeam, ajungand sa isi verse mai de graba frustrarile considerand ca nu au ales persoana potrivita, lasandu-se “furate sau vrajite” de ceea ce simteau, dar si de persoana respectiva. Cei care se bucura de relatie sunt cei care s-au adaptat la partener si au comunicat intr-un mod frumos ceea ce isi doresc.
Apelarea la elemente ce se considera ca pot readuce fericirea
Si aici se fac greseli enorme, pentru ca alegerile sunt dictate de frica, furie, ura sau slabiciune si privesc doar elemente din exterior, in dauna celor din interiorul persoanei. Asa putem ajunge sa credem ca un copil poate consolida relatia. Sau ca experiene ce tele prietenilor sunt valabile si in cazul meu. Sau mai rau, se apeleaza ca martor extern la familia de origine ce considera ca propriul copil se comporta exemplar, iar partenerul nu.
Divortul sau singuratatea in doi
Dupa ce au fost facute incercarile de mai sus, toate gresite, nu mai vorbim doar de doua persoane care nu se inteleg. Vorbim de o gramada de prieteni, colegi, membri ai familiei de origine ce isi dau cu parerea despre ce si cum ar trebui sa faca acel cuplu pentru a fi fericit. Pentru ca ei stiu, pentru ca au incercat si ceea ce spun ei, reprezinta unica solutie.
Care ar fi solutiile pentru ca un cuplu sa aiba o viata lunga si fericita?
Sa se bucure de sentimentele avute la inceputul relatiei, dar sa nu uite de ceea ce isi doresc cu adevarat. Si sa exprime aceste dorinte atunci cand sentimentele sunt puternice si dorinta de schimbare este mare.
Sa nu apeleze la ajutorul familiei de origine, prietenilor, colegilor. Pentru ca experientele lor nu sunt universal valabile. Pentru ca familia de origine o data ce va considera ca partenerul este nepotrivit, va trece extrem de greu peste acest aspect, avand tendinta de a cauta nod in papura.
Sa apeleze la ajutor specializat, psiholog, psihiatru, preot, imediat ce considera ca au aparut anumite probleme, pentru a nu le lasa sa erodeze sentimentele celor doi.
Sa caute, inainte de orice, inauntrul propriei persoane sentimentele frumoase si o forma de comunicare placuta. Astfel incat, sa putem spune ca intr-adevar a facut tot ceea ce a putut pentru a aduce bucuria pertenerului. Daca acest aspect nu influenteaza pozitiv partenerul, inseamna ca este partenerul nepotrivit.
Orice cuplu se poate bucura de o viata frumoasa impreuna daca exista un echilibru intre ceea ce simt si minte, intre ceea ce pretind si ceea ce ofera. Totul tine doar de cei doi si de dorinta lor de a se adapta vietii de familie, lasand la o parte mandria exagerata sau experientele celorlalti.
Autor: Psiholog Constantin Cornea
Publicat in CSID